Cum funcționează metodele de datare
Adresându-mă studenților, am folosit un cilindru gradat pentru a ilustra felul în care funcționează datarea științifică. Imaginea mea arăta un robinet din care picura apă în cilindru. Era marcat clar, astfel încât audiența mea putea vedea că deținea exact 300 ml de apă. Diagrama a arătat, de asemenea, că apa a picurat cu o rată de 50 ml pe oră.
Am întrebat: "De cât timp a picurat apa în cilindru?"
Imediat cineva a strigat: "Șase ore".
"Bun. Cum ai făcut asta?"
"Prin împărțirea cantității de apă din cilindru (300 ml) la rată (50 ml pe oră)."
"Excelent", am spus. "Vedeți cât de ușor este să calculați științific vârsta unui obiect? Fiecare metodă de datare pe care oamenii de știință o utilizează funcționează exact în același mod. Acesta implică măsurarea unui lucru care se schimbă în timp."
Oamenii au început să se relaxeze odată ce au înțeles că știința datării nu este atât de dificilă. Apoi i-am surprins: "Problema este că șase ore sunt răspunsul greșit".
Ei ar[tau nedumeriți și sceptici.
"Am stabilit acest experiment și pot să vă spun că apa a picurat doar o oră. Îmi puteți spune ce s-a întâmplat?"
După ce s-au liniștit, cineva a strigat: "Robinetul a picurat mai repede în trecut?"
"Poate", am spus eu.
"Cilindrul era aproape plin când ați început?"
"Poate. Dar vă dați seama ce faceți?", am întrebat eu. "Pentru a calcula o vârstă, ați făcut presupuneri despre trecut. Ați presupus că rata a fost întotdeauna de 50 ml pe oră și că cilindrul era gol când a început. Pe baza acestor ipoteze ați calculat timpul de 6 ore."
Ei au dat din cap.
"V-ați bucurat foarte mult de acest răspuns. Nici unul dintre voi nu l-a contestat." Au fost de acord.
"Atunci, când v-am spus răspunsul corect, v-ați dat seama ce ați făcut? Ați schimbat repede ipotezele despre trecut pentru a fi de acord cu vârsta pe care v-am spus-o."
Fiecare om de știință trebuie să facă ipoteze despre trecut înainte de a putea calcula o vârstă. Dacă rezultatul pare bun, atunci îl va accepta fericit. Dar dacă nu este în concordanță cu alte informații, atunci își va schimba ipotezele, astfel încât răspunsul său să fie în concordanță.
Nu contează dacă vârsta calculată este prea mare sau prea mică. Există întotdeauna multe presupuneri pe care un om de știință le poate face pentru a obține un răspuns consistent.
Dintr-o dată luminile s-au aprins. Publicul meu a văzut, pe scurt, modul în care funcționează metodele de datare.1 Datarea științifică nu este o metodă de măsurare, ci un mod de a gândi.
Cum funcționează în practică
Un strat de cenușă vulcanică din Africa de Est, numit tuff-ul KBS, a devenit faimos prin fosilele umane găsite în apropiere.1
Folosind metoda potasiu-argon, Fitch și Miller au fost primii care au măsurat vârsta tuff-ului. Rezultatul lor de 212-230 de milioane de ani nu a fost în concordanță cu vârsta fosilelor (elefant, porc, maimuță și unelte), astfel încât au respins data. Ei au spus că proba a fost contaminată cu exces de argon.2
Folosind noi eșantioane de feldspat și piatră ponce, ei au "datat cu siguranță" tuff-ul la 2,61 milioane de ani, care s-a potrivit frumos.
Mai târziu, această dată a fost confirmată de alte două metode de datare (paleomagnetism și urme de fisiune) și a fost acceptată pe scară largă.
Apoi, Richard Leakey a găsit un craniu (denumit KNM-ER 1470) sub tuff-ul KBS, un craniu care părea mult prea modern pentru a avea 3 milioane de ani.
Astfel, Curtis și ceilalți au redatat tuff-ul KBS utilizând eșantioane selectate de piatră ponce și feldspat, și au obținut o vârstă de 1,82 milioane de ani. Această nouă dată a fost în concordanță cu apariția noului craniu.3
Testele realizate de alți oameni de știință folosind paleomagnetismul și urmele de fisiune au confirmat data mai recentă.
Deci, până în 1980 a existat o nouă dată, remarcabil de concordantă pentru tuff-ul KBS, și aceasta a devenit cea mai larg acceptată.
Ceea ce ilustrează faptul că, spre deosebire de opinia generală, metodele de datare nu sunt modul principal prin care sunt decise vârstele. Metodele de datare nu conduc, ci urmează. Rezultatele lor sunt întotdeauna "interpretate" pentru a fi în concordanță cu alți factori, cum ar fi interpretarea evoluționistă a geologiei și fosilelor.
Referinţe
- Pentru mai multe informații vezi Lubenow, M.L., The pigs took it all, Creation 17(3):36–38, 1995; creation.com/pigstook. Înapoi la text.
- Fitch, F.J. and Miller, J.A., Radioisotopic age determinations of Lake Rudolf artifact site, Nature 226(5242):226–228, 1970. Înapoi la text.
- Curtis, G.H., et al., Age of KBS Tuff in Koobi Fora Formation, East Rudolf, Kenya, Nature 258:395–398, 4 Decembrie 1975. Înapoi la text.
Readers’ comments
Comments are automatically closed 14 days after publication.