Explore
Also Available in:

Robotii nu vor stapani lumea

Expertii spun ca inteligenta artificiala implica unele mituri periculoase

Wikipedia.org

de Carl Wieland

Inteligenta artificiala, sau “IA”, este un domeniu de cercetare captivant. Pe masura ce viteza calculatoarelor creste din ce in ce mai mult, s-au dat nastere la multe predictii, apartinand atat scriitorilor de SF dar si cercetatorilor seriosi din domeniu, cu privire la o lume in care masinile superinteligente, dotate cu constiinta vor “stapani” planeta.

Fanii unor astfel de predictii vor fi dezamagiti de afirmatia recenta a unui cercetator principal al IA—Noel Sharkey, profesor de Inteligenta Artificiala si Robotica la Universitatea din Sheffield. Intr-un interviu recent,1 el sustine ca acestea au fost “povesti de adormit copiii”, bazate pe niste convingeri nedovedite care sustin ca inteligenta implica “putere de calcul”. El spune ca “nu exista nici o dovada cum ca masinariile ne vor stapani sau ca vor avea constienta [constienta de sine].”

Desi nu pretinde nici un fel de convingeri religioase, el spune ca atunci cand spune altor oameni ca nu exista dovezi care sa sustina ideea ca inteligenta noastra este legata de felul in care functioneaza calculatoarele, acestia devin “aproape religiosi” in reactiile lor (antireligioase). Ei il acuza de faptul ca el crede ca mintea functionezea, atunci, intr-un mod “supranatural”. Dar desi accepta ca creierul este un sistem fizic, el spune in acelasi timp ca “poate fi considerat un sistem fizic care nu poate fi recreat de un calculator.”

Sharkey foloseste simulatoare se sah de ultima generatie ca exemplu de “chestii foarte destepte realizate de oameni care sunt facute prost de catre masinarii.” Desi sahul presupune in mare parte inteligenta pentru recunoasterea mutarilor si asa mai departe, unele supercalculatoare din ziua de azi ii pot depasi pe cei mai buni jucatori de sah din lume. Dar modul in care fac asta este destul de diferit de cel al oamenilor—nu au nevoie deloc de inteligenta, ci mai degraba doar de “forta bruta” a calculelor.

IA-stiinta iluziei

Starkey comenteaza ca multe din realizarile IA de care oamenii se bucura peste masura folosesc de fapt “trucuri si iluzii” pentru a face ca masinile sa para aproape vii—cum ar fi programe semantice care “cauta in baze de date ca sa gaseasca fraze conversationale adecvate.” El mai spune: “Daca lucratorii IA ar accepta rolul de trisori pe care il joaca calculatoarele si ar fi cinstiti cu privire la acest lucru, am putea progresa ceva mai repede.”

El mai spune ca se pare ca exista o dorinta in oameni sa vada masinile ca si potentiale animale sau oameni. Starkey spune ca acest lucru duce la “suspendarea dorita a necredintei”, chiar si printre colegii lui cercetatori in domeniu. El este ingrijorat ca aceasta cale trasata de fantezie poate duce la creerea unei lumi distopice. Robotii lipsiti de emotii pot fi folositi pe scara larga ca sa inlocuiasca oamenii in acele lucruri cum ar fi ingrijirea varstnicilor, care au nevoie de “dragoste si contact uman” pe care doar o persoana reala le poate furniza.

Franchetea lui Sharkey privind acest subiect, chiar daca este inviorator, nu este populara. Obisnuia sa primeasca telefoane de la reporteri care ii cereau comentarii pe acest subiect, dar atunci cand le-a spus ca el nu crede ca robotii vor stapani lumea, ei nu au mai fost interesati sa scrie despre aceasta sau sa vorbeasca cu el mai departe.

Nestingherit, Starkey iese in fata si vorbeste despre multele realizari impresionante din domeniul lui care probabil trebuie sa fie evidente: “Omul este cel care a construit algoritmii si programele care fac masinaria inteligenta, si nu masina insasi.” Ce uimitor sa contempli, mai intai de toate, superinteligenta Celui care a construit creierul uman, capabil de asemenea ispravi.

Referinta

  1. “Revolutia nu va fi robotizata”, Nic Fleming, New Scientist 29 August 2009, pp. 28–29. Înapoi